Gheorghe Mihoc (7 iulie 1906, Brăila – 25 decembrie 1981, Bucuresti), licențiat in matematica în 1928, și-a luat doctoratul in 1934 cu teza „Asupra proprietăților generale a le variabilelor statistice independente”. A fost profesor la școala de Statistica, Actuariat si Calcul, la Academia Comercială (actual A.S.E.) , șef al Catedrei de Calculul Probabilităților si Statistica Matematica la Facultatea de Matematica-Fizica a Universității din București, rector al acestei Universități, director general al Institutului Central de Statistica ai al Centrului de Statistica al Academiei Romane.

In anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Romane iar în 1963 membru titular. A intrat în istoria matematicii prin contribuțiile sale remarcabile în teoria probabilităților și aplicațiile ei, fiind autor a peste 180 de lucrări, studii si comunicări. A abordat teoria lanțurilor Markov, dependenta cu legături complete și aplicațiile teoriei probabilităților în actuariat, statistica matematica si cercetări operaționale. Împreună cu acad. Octav Onicescu este considerat întemeietor al școlii românești de teorie a probabilităților si statistica matematica, înființând prima catedra de probabilități din România si una dintre primele din lume.

Dintre lucrările sale: „Calculul probabilităților”, „Tratat de matematici actuariale”, „Legea limita de probabilitate a numărului de iterații de lungime data”, „Matematici aplicate în statistica” (în colab,), „Modele matematice ale așteptării”, „Bazele matematice ale teoriei fiabilității”, „Tratat de statistica matematica”, manuale pentru învățământul liceal si superior.

Multumim doamnei Anda Gheorghiu care ne-a amintit de legatura stransa a Academicianului Gheorghe Mihoc cu Colegiul National Gheorghe Sincai (pe atunci Liceul Gheorghe Șincai) si de mandria pe care o simtea marele matematician pentru faptul ca a absolvit acest liceu de prestigiu.